Cât sunt de eficiente? Ce dovezi există în acest sens?

Reglarea emoţională la copil poate fi definită ca abilitatea acestuia de a-şi identifica, înţelege şi integra informaţia emoţională şi de a se comporta în acord cu ea şi cu situaţia socială dată. Numeroase studii prezentate şi în articolele anterioare, au demonstrat rolul şi importanţa reglării emoţionale în ceea ce priveşte succesul şcolar la copil(Voltmer& von Salisch,2017; Blair&Raver, 2015; ), creativitatea(Vinichiuk et al., 2016; Ijzerman et al., 2014; Kashapov et. al., 2016), reducerea agresivităţii((Donahue, Goranson, McClure, & Van Male, 2014; Garofalo & Velotti, 2017;Blossom, Fite, Frazer, Cooley, & Evans, 2016) şi comportamentul pro-social(Trentacosta& Fine, 2009; Benita, Levkovitz& Roth, 2017 ). Aşadar o concluzie pe care o putem formula este aceea că reglarea emoţională este o componentă importantă care asigură dezvoltarea armonioasă a copilului pe plan social, cognitiv şi academic.

Întrebarea pe care probabil mulţi părinţi şi-o adresează este cât de eficiente sunt trainingurile de auto-reglare emoţională sau modulele de dezvoltare personală pentru copii ce au acest obiectiv şi ce dovezi există în acest sens?

Un astfel de program de training este Early HeartSmarts, care a fost adresat profesorilor în ceea ce priveşte metode prin care să ajute copiii preşcolari din cadrul clasei să îşi recunoască şi să îşi auto-regleze emoţiile, pe o perioadă de un an de zile, folosind un grup de control. Rezultatele studiului au sugerat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte dezvoltarea socio-emoţională, fizică, cognitivă şi lingvistică a copiilor ce au beneficiat de metodele de auto-reglare emoţională facilitate de către profesori, comparativ cu cei din grupul de control.(Bradley, R., Galvin P., Atkinson, M., Tomasino D., 2012)

Un alt program similar este programul Second Step, axat pe învăţarea unor abilităţi sociale şi emoţionale la copiii şcolari. Studiul(Frey K et al., 2005) ce a urmărit efectele programului, a demonstrat faptul că cei ce au participat la acest program de învăţare a abilităţilor de reglare emoţională şi dobândire a unor abilităţi sociale, au fost mult mai predispuşi să prefere obiective prosociale, pozitive, s-au comportat mai puţin agresiv şi au dat dovadă de mai multă cooperare. Ca metode folosite, s-au utilizat auto-raportări, evaluare oferită de profesor şi observarea în situaţii de conflict a copiilor.

Pentru copiii ce prezintă anxietate, unul dintre cele mai eficiente programe de intervenţie terapeutică este Programul Coping Cat, ce are la bază o abordare cognitiv-comportamentală a anxietăţii prin psihoeducaţie, tehnici de relaxare, restructurare cognitivă şi expunere. Pe lângă acest conţinut, programul Coping Cat implică şi elemente de recunoaştere şi reglare emoţională. Un studiu ce evaluează eficienţa acestui program demonstrează că participanţii(copii cu vârste cuprinse între 7-13 ani), au cunoscut îmbunătățiri în ceea ce priveşte simptomatologia anxietăţii, înţelegerea emoţiilor şi abilităţile de reglare emoţională, precum şi funcţionarea generală.(Kendall P., Suveg C., Comer J., Robin J., 2006)

Un alt program de training axat pe reglare emoţională este Emotional Regulation Training, adresat adolescenţilor cu simptome specifice tulburării de personalitate borderline şi celor cu dificultăţi de reglare emoţională. Acest program are ca scop construirea unor metode de coping adaptative pentru situaţii de instabilitate emoţională şi factorii stresori de zi cu zi, precum şi educarea adolescenţilor în ceea ce priveşte faptul că ei au puterea de a alege şi decide asupra modului în care reacţionează când sunt stresaţi. Studiul ce a măsurat eficienţa acestui program, a dovedit o creştere semnificativă a simţului de auto-control asupra propriilor stări emoţionale, precum şi reducerea simptomatologiei specifice tulburării de personalitate borderline ca urmare a acestui program de intervenţie axat pe reglarea emoţională.(Schuppert et al., 2009)

De interes este faptul că programele de reglare emoţională sunt foarte eficiente când vine vorba chiar de părinţi. Un exemplu concludent îl reprezintă Programul de Parenting Raţional Pozitiv(David O., Capris D., Jarda A., 2017), dezvoltat chiar în România, care se adresează părinţilor şi s-a dovedit eficient prin reducerea tulburărilor de internalizare şi externalizare la copil.

În concluzie, programele de auto-reglare emoţională, fie că sunt adresate direct copiilor sau părinţilor şi profesorilor, au efecte benefice în ceea ce priveşte dezvoltarea armonioasă a copilului pe plan social, şcolar şi chiar în cazul reducerii simptomatologiei clinice. Un copil ce învaţă şă îşi recunoască, să îşi accepte şi să îşi regleze emoţiile, are şanse mai mari să fie un adult echilibrat emoţional, încrezător şi cu relaţii sociale pozitive.